Un asteroid va trece duminică pe lângă Pământ atât de aproape, încât îl vor putea vedea şi amatorii

Un asteroid de mărimea unei balene va trece duminică pe lângă Pamânt, la o distanţă de zece ori mai mică decât cea dintre Terra şi Lună, şi va putea fi văzut şi de astronomii amatori, folosind telescoape neprofesionale. Asteroidul 2014RC, cu un diametru de 20 de metri, va trece duminică seară, la ora 22.18 pe deasupra Noii Zeelande, la o altitudine de 40.000 de kilometri, iar specialiştii Agenţiei spaţiale americane (NASA) spun că nu va lovi Pământul. Obiectul spaţial se va intersecta însă cu orbita Pământului din nou, în viitor, potrivit astronomilor.

Specialiştii spun că orbita asteroidului este situată destul de aproape de centura de comunicaţii a Terrei, alcătuită din sateliţii meteo şi de telecomunicaţii, care se află la o altitudine de 36.000 de kilometri.

2014RC a fost descoperit pe 31 august, de programul Catalina Sky Survey de lângă Tucson, Arizona şi confirmat a doua zi de observaţiile făcute de telescopul Pan-Starrs 1 din Hawaii. Astronomii i-au determinat diametrul analizand cantitatea de lumină reflectată de pe suprafaţa sa. Traseul său va fi monitorizat în viitor de programul special al NASA, dar deocamdată nu există nicio informaţie care să susţină posibilitatea unui impact devastator. Un alt asteroid, 2014 EC, de mărimea unui autobuz, a trecut la o distanţă de 61.637 de kilometri de Terra în martie. NASA monitorizează în prezent aproximativ 1.400 de asteroizi cu potenţial catastrofal pentru Terra, calculându-le orbitele pentru a afla probabilitatea de impact şi momentul viitoarelor intersectări cu orbita Pământului. Pericolul unui impact este destul de major, fizicianul american şi fost astronaut Edward Tsang "Ed" Lu descriind situaţia ca pe o "ruletă cosmică" şi susţinând că doar "norocul chior" a salvat umanitatea de un cataclism provocat de asteroizi.

Ce au descoperit savanții la o mare adîncime sub scoarța terestră

Savanții au descoperit la o mare adîncime sub scoarța terestră un volum enorm de apă.Cea mai veche apă de pe Pământ, captivă în profunzimile scoarţei terestre, este prezentă într-un volum mult mai mare decât au crezut anterior oamenii de ştiinţă, potrivit unui studiu publicat recent în revista Nature, informează bbc.com. Această apă, veche de câteva miliarde de ani, se află la o adâncime de mai mulţi kilometri sub nivelul scoarţei terestre. Oamenii de ştiinţă estimează că apa captivă în profunzimile Pământului are un volum de 11 milioane de kilometri cubi - mai mult decât volumul total al apei din toate râurile, lacurile şi mlaştinile de pe Terra. Studiul, coordonat de Barbara Sherwood Lollar, profesor la Universitatea Toronto din Canada, a fost prezentat la conferinţa de toamnă organizată de American Geophysical Union. Cercetătorii nord-americani au descoperit că această apă captivă reacţionează cu rocile şi eliberează hidrogen, un element chimic care reprezintă o potenţială sursă de hrană. Din acest motiv, straturile profunde ale scoarţei Pământului ar putea adăposti forme de viaţă microscopice.Scoarţa terestră din care sunt formate continentele conţine unele dintre cele mai vechi roci de pe planetă.Oamenii de ştiinţă care sondează profunzimile Terrei - prin sonde şi mine - au descoperit că apa captivă la acel nivel este aproape la fel de veche ca şi rocile în cauză. Cea mai veche apă, descoperită la o adâncime de 2,4 kilometri într-o mină din Canada, are o vechime cuprinsă între 1 miliard şi 2,5 miliarde de ani.Pe lângă noile estimări ale volumului total de apă străveche, savanţii nord-americani au folosit date culese din 19 mine, analizate în cadrul programului Deep Carbon Observatory, pentru a calcula volumul de hidrogen produs prin intermediul reacţiilor chimice subterane.

Romantismul

Jacques Prevert

Boala lui Addison

matematica