La informatică

Ce sunt hackerii?

  Se spune despre hackeri că sunt pasionați ai informaticii care se ocupă în special cu "spargerea" codurilor unor sisteme informatice. Este necesară o definire clară a termenilor "hacker" și "cracker’’:

- cel care sparge/se infiltrează în calculatoarele altora (cuvântul corect pentru asta este de fapt cracker, sau sinonimul său „pălărie neagră”). Acest cuvânt provine de la ocupația favorită a crackerilor și anume de a sparge parole. Se poate vorbi atât de crackeri care spargprograme shareware sau altfel de software sau media protejate, cât și de crackeri care sparg calculatoare și obțin accesul la informații confidențiale (de exemplu numere de cărți de credit), sau virusează calculatorul altora.

- există o variantă de crackeri-hackeri care sparg sisteme informatice doar pentru a demonstra existența unor vulnerabiltăți în sistem, pe urmă comunicând proprietarilor/producătorilor sistemelor existența acestor exploituri și modul în care se pot proteja de astfel de atacuri (ei sunt numiți crackeri etici sau hackeri etici). Ei pot fi numiți și pălării albe .Prin urmare, hacker etic este cineva care poate intra într-un sistem informatic pe alte căi decât cele oficiale, pentru a demonstra existența unor probleme de securitate și eventual a le remedia/elimina

- (super)experți în tehnologii software și/sau hardware;

- hobbyiști care trec peste granițele aparente existente în diverse dispozitive hardware și/sau în diverse programe de calculator.

Apoi apăruseră haxorii, adică crackeri care nu se pricep la programare și utilizează pentru spart programele făcute de alții. Dar asocierea cuvântului hacker (expert în calculatoare) cu operațiuni imorale și/sau ilegale ar fi niște infractori.

Se mai pot deosebi următoarele sensuri specializate ale cuvântului hacker:

- cineva care cunoaște foarte bine un limbaj de programare sau mediu de programare, astfel încât poate scrie un program fără niciun efort aparent;

- cineva care inventează, proiectează, dezvoltă, implementează, testează sau îmbunătățește o tehnologie;

- cineva care oferă soluții neconvenționale dar adecvate împotriva exploiturilor, erorilor și ale unor alt fel de probleme, cu ajutorul mijloacelor disponibile.

                                     Etica hackerilor

  Există unele zvonuri conform cărora hackerii ar urma o etică proprie acestui grup social. După cum am arătat mai sus, există „hackeri etici”, care respectă legile țării în care se află și sparg sisteme informatice doar pentru a aduce la cunoștința proprietarilor lor lipsa de protecție a acestora, spărgându-le doar cu acordul prealabil al proprietarilor sistemelor respective.

Referindu-ne la hackerii care comit infracțiuni, numiți mai corect crackeri sau spărgători de calculatoare, din informațiile publicate de FBI nu ar rezulta că cei care comit infracțiuni informatice ar avea vreo etică respectabilă, ei comițând tot felul de fapte care pe lângă a fi infracțiuni sunt fapte profund antisociale (furt, fraudă, escrocherie, violarea dreptului la privacy, furt de identitate, șantaj, hărțuire, etc.) iar păgubiții sunt adesea oameni de rând, nu mari companii cărora li s-ar putea reproșa ceva.

Hackeri renumiți

Hackeri renumiți

• Richard Stallman -i părintele mișcării pentru software liber.
• John Thomas Draper zis „Captain Crunch”, creator al cutiei albastre.
• Steve Wozniak zis „Woz”, co-fondator al Apple, a produs primul PC de succes.
• Loyd Blankenship zis „The Mentor”, autor al Manifestului unui hacker.
• Kevin Mitnick în trecut unul dintre hackerii cei mai căutați de către FBI, actualmente este consultant pe probleme de securitate și autor.
• Eric Corley  Este membru fondator a Proiectului Honeynet și vice-președinte al Profesioniștilor din domeniul IT pentru Responsabilitate Socială.
• Solar Designer este pseudonimul fondatorului Proiectului Openwall.
• Michał Zalewski un recunoscut cercetător pe probleme de securitate informațională.
• Gary McKinnon este un hacker britanic care riscă să fie extrădat în SUA sub acuzația de spargere de rețele, ceea ce a fost descris ca „cea mai mare spargere a rețelelor militare din toate timpurile”.
• Julian Assange hacker fondator al Wikileaks.

România

România se situează pe locul 25 la nivel mondial în clasamentul celor mai expuse țări din punct de vedere al atacurilor informatice, cu o poziție mai sus în clasament comparativ cu 2012, cînd a ocupat pozitia 26. În lume, clasamentul este condus de SUA, urmată de China, India, Olanda, Germania, Rusia, Marea Britanie, Brazilia, Taiwan și Italia.

     La nivelul EMEA România este clasată pe locul 11 in randul țărilor către care sunt direcționate cele mai multe atacuri informatice, dupa Olanda - țara care inregistrează cel mai mare numar de atacuri informatice din regiune -, Germania, Rusia, Marea Britanie, Italia, Spania, Franța, Polonia, Turcia și Ungaria.

    Din punctul de vedere al atacurilor inițiate, Romania se situează pe locul 14 in lume după atacurile de tip spam, cu 2,3% din volumul total al atacurilor de acest tip fiind inițiate din Romania. Romania ocupă locul 21 la nivel mondial din punctul de vedere al atacurilor de tip phishing pe care le generează, cu un procent de 1% din totalul atacurilor pornind din Romania.                                                     

      

                                      

             Top 10 țări reaponsabile de atacurile cibernetice ale hackerilor

   Țara cea mai populată de hackeri este Italia , după care pe locul 2 se află România ,urmată de Turcia , Rusia,India și Taiwan.

    Cele 10 țări responsabile de 75% de atacurile cibernetice la nivel mondial  în mediul online , la sfîrșitul anului 2012 începutul anului 2013.În creștere se află doar China,Indonezia și România.

Locul	Țara	2013
1	China	41%
2	Indonezia	38%
3	SUA	10%
4	Turcia	4.7%
5	Rusia	4.3%
6	Taiwan	3.7%
7	Brazilia	3.3%
8	România	2.8%
9	India	2.3%
10	Italia	1.6%

Hacherii din Moldova

  Hackerii din Moldova în marea majoritate a lor sunt copii de 12-13 ani ce au avut deja o gramadă de femei, maşini, bani şi mai ales, să nu uitam, sunt extrem de bazaţi şi pot omorî în bătaie pe oricine. Mulţi dintre ei sunt extrem de buni în a creea bnc-uri şi boţi pe servere prinse la scan, pentru a-şi rezolva problemele de orgoliu cu ceilalţi hackeri de pe IRC. Majoritatea hackerilor din Moldova au avut root nasa.gov. Ei au folosit acest root pentru a flooda şi a avea bnc pe Undernet. Dacă iî superi îţi vor garanta ca vei suporta consecinţele şi vei vedea ce înseamnă flood din nasa.gov. Desigur că atunci când auziţi aceasta ameninţare veţi închide speriaţi calculatorul şi vă veţi ascunde sub pat de frică. Este o reacţie normală, deoarece un astfel de om poate chiar să vă spargă calculatorul şi să vă şteargă toate filmele porno din el.

Expresiile uzuale ce dovedesc puterea hackerului moldovean sunt:

- îţi dau format la calculator

- îţi ard placa de reţea

- îţi dau flood de îţi ia foc monitorul

- te las fără net

- îţi sparg calculatorul

- lasă că aflu eu unde stai şi te bag la portbagaj

Pe lângă hackerii de 12-13 ani există şi categoria “hackeri bătrâni” ce deja au sărit de 20 ani. Aceştia sunt cei mai respectaţi oameni pe IRC deoarece toată lumea îi ştie. Desigur că hackerii bătrâni nu muncesc pentru că nu au nevoie de nimic în afară de un calculator cu accesoriile adiacente (mouse, tastatura, monitor, etc.), mIRC. Hackerul bătrân este atât de plin de cunoştinţe în materie de IT încât nici măcar nu mai stă el să se chinuie să facă ceva.Bineînţeles că şi aceşti hackeri de rang înalt au spart nasa.gov de câteva ori şi vă pot face orice le trece prin minte.

 Doi moldoveni căutați de FBI pentru infracțiuni cibernetice au fost arestați recent de către autorităţile americane. Dorin Codreanu şi Lilian Adam, ambii originari din Republica Moldova, sunt acuzați de participare într-o organizație "criminală", specializată în fraude cibernetice, care a folosit troianul Zeus pentru a infecta computere şi a stoarce online informaţii referitoare la conturile bancare ale utilizatorilor de internet.Lilian Adam (21 de ani) a deschis trei conturi false reușind să transfere pe ele 14,620 de dolari și să retragă 7,900 de dolari.

  Procuratura federală din New York a anunţat că a deschis 21 de dosare penale împotriva a 37 de oameni, majoritatea cetăţeni ruşi şi moldoveni. Ei sunt acuzaţi de escrocherii bancare, spargerea sistemelor electronice, spălare de bani şi utilizarea paşapoartelor false unde au fost transferate 44 de mii de dolari.

Istorie

Familia Demedici

   Familia Medici (corect: de’ Medici) a fost în Florența în secolul al XV-lea și al XVI-lea unul dintre cei mai importanți concurenți în lupta pentru putere influență politică, avuție și prestigiu. Printr-o iscusită și în același timp crudă și nemiloasă tactică de intrigi, ajunge dintr-o familie fără importanță una dintre cele mai bogate și influente familii din Italia.

   Sursa de îmbogățire a familiei a fost comerțul cu materiale textile fiind în breasla Arte della Lana. Influența politică se datorează relațiilor și contactelor cu partidul popular Popularen din Florența. Mulțumită acestor relații, familia întemeiază un sistem bancar modern, dominând societatea financiară din aceea perioadă, având contacte bune cu Vaticanul care-i sprijină ascensiunea. Prin sprijinirea și încurajarea artei împreună cu alte familii de oameni de afaceri din nordul Italiei, ajung orașele Florența, Veneția, Milano, Genova și Roma să cunoască o dezvoltare culturală, economică din perioada de Renaștere. Familia "de Medici" provine din regiunea Florenței, în a doua perioadă a secolului al XIII-lea se pot găsi mărturii, membri ai familiei ocupă funcții în Florența în breasla lor.

     Nici nu se putea sa nu fi fost influențe mari, de vreme ce, din această familie, s-au nascut patru Papi (Leon X, Pius IV, Clement VII, Leon XI), precum si membri ai familiilor regale din Anglia si Franta.

    Familia de Medici a fost atotputernică îndeosebi în Florența, oraș de care a dispus, răsfățîndu-se prin încurajarea artelor si ideilor umaniste.

    Dacî Florența este astazi un adevarat oraș-muzeu, acest fapt se datorează în cea mai mare masură familiei de Medici, chiar dacă pe seama unor membri ai familiei sunt puse atrocitați de neînchipuit pentru noi, dar de înțeles pentru medievali.

   Medici a fost una dintre primele familii de înalt rang european care și-a creat o bancă proprie, iar acest fapt i-a adus prosperitatea economica și în continuare puterea politică mai întîi în Florența, apoi în întreaga Italie și chiar în mai toatî Europa.

   Familiei de Medici trebuie să-i fie recunoscatoare Europa pentru incurajarea Renașterii, acel curent de cultura pe temelia caruia s-a construit aproape intregul concept decivilizație culturală europeană.

La fizică și geografie

CUTREMUR

     Cutremur sau seism sunt termenii folosiți pentru mișcările pămîntului,  ce constau în vibrații originate în zonele interne ale Terrei, propagate în formă de unde prin roci. Aceste vibrații rezultă din mișcările plăcilor tehtonice, fiind des cauzate de o activitate vulcanică.

În unele țări, cuvântul cutremur este folosit doar pentru acele mișcări ale plăcilor tehtonice care provoacă daune majore și seism sau mișcări seismice pentru cele care trec neobservate.

    Scara seismoligică a lui Richter este o scală logaritmică, care este folosită pentru a evalua intensitatea cutremurelor.

    Cutremure puternice ce devin catastrofe naturale, pot distruge construcții, clădiri, chiar localități întregi, provoacă alunecări de teren, chiar catastrofe naturale. Cutremurele submarine pot declanșa formarea de valuri uriașe până la 30 de m înățime atingând viteze neașteptate (800 km/h), astfel în Oceanul Pacific a produs pagube foarte mari materiale, cu pierderi de vieți omenești. Știința care se ocupă cu studiul cutremurului se numește seismologie.

      Prin studiul cutremurelor, la observatoarele seismice răspândite pe glob, cu ajutorul unui aparat de înregistrare a cutremurului s-a constatat că aceste mișcări ale scoarței pămîntului au un centru în adîncime de propagare circulară a undelor seismice. Punctul de la suprafață, (situat deasupra hipocentrului), în care se măsoară intensitatea cutremurului este numit epicentru. De aceea intensitatea cutremurului este definită nu numai de intensitatea și direcția de propagare a undelor, ci și de profunzimea hipocentru(adâncimi măsurate până la 700 km). Intensitatea cutremurului, măsurată în epicentru, va fi cu atât mai mare cu cât hipocentrul este mai aproape de suprafață. La un cutremur se pot deosebi mișcări orizontale, verticale și de torsiune. În funcție de cauzele care le produc, se deosebesc: cutremure tectonice, cutremure vulcanice și cutremure de prăbușire.

Cauzele producerii cutremurelor pot fi de două feluri:

1. Naturale:

• deplasarea plăcilor tectonice
• erupții vulcanice
• impactul cu meteoriți

2. Antropice

• mijloacele de transport(produc minicutremure)
• explozii subterane antropice (de exemplu un test nuclear subteran)
• edificii care se surpă (mine abandonate de exemplu)

     Anual se înregistrază circa 500.000 de mișcări seismice, însă doar 0,2% din ele pot provoca pagube.

     Urmări ale mișcărilor seismice: energia eliberată declanșază avalanșe și valuri seismice, produce modificări ale mediului natural și antropic în funcție de intensitatea și de modul de propagare a undelor, cu pierderi umane și economice.

     În momentul în care se declanșează cutremurul, din epicentru, adică din punctul situat deasupra vatrei cutremurului, vor porni unde de șoc. Primele valuri care vor porni se numesc unde primare sau unde P. Acestea sunt valuri longitudinale, care se propagă asemănător cu undele sonore: produc mișcări în sens înainte – înapoi, în direcția de propagare. Undele primare sunt urmate de undele secundare, sau undele S. Sub efectul acestora, rocile se vor zgudui perpendicular pe direcția de mers. Al treilea tip de unde, undele de suprafață, provoacă unduirea solului și accentuează efectul distrugator al undelor secundare.

1. Unda P :

• este o undă longitudinală, de compresie
• determină mișcarea particulelor solului paralel cu direcția de propagare
• unda se deplasează prin compresie-dilatare în direcția de mers
• amplitudinea acestei unde este direct proporțională cu magnitudinea (energia cutremurului)
• este percepută la suprafață de către oameni ca pe o săltare, un mic șoc în plan vertical
• nu este periculoasă pentru structuri (clădiri) deoarece conține (transportă) aproximativ 20% din energia totală a cutremurului

2. Unda S :

• este o undă transversală, de forfecare
• determină mișcarea particulelor solului perpendicular (transversal) față de direcția de propagare
• deplasarea acestei unde este similară cu înaintarea unui șarpe (mișcări ondulatorii stânga-dreapta față de direcția de înaintare)
• este resimțită la suprafață sub forma unei mișcări de forfecare, de balans în plan orizontal
• este periculoasă, deoarece transportă aproximativ 80% din energia totală a cutremurului
• determină distrugeri proporționale cu magnitudinea cutremurului și cu durata de oscilatie
• clădirile cad datorită intrării în rezonanță a frecvenței proprii de oscilație a structurii clădirii cu frecvența undei incidente, în acest caz efectul distructiv fiind puternic amplificat .

Cele trei tipuri de margini

Munţii Himalaya, un exemplu de munți formați prin încrețire

Suprafața globului este divizată în plăci tectonice. În timpul deplasării lor, acestea inevitabil vor întâlni alte plăci tectonice în cale. Când două plăci se întâlnesc, își lovesc și își deformează marginile astfel:

• 1. Margini divergente

Dacă se întâlnesc două plăci a căror margini sunt formate din crustă oceanică și care se mișcă depărtându-se una de alta, în spațiul care apare, iese la suprafață roca încinsă din manta, formându-se vulcani. Această rocă încinsă se răcește în apa oceanului, se întărește și duce la formarea unei noi cruste oceanice. Ea împinge cele două plăci forțându-le să se depărteze ducând la apariția cutremurelor în locul respectiv. Locul în care acest fenomen apare se numește zonă de divergență.

• 2.Margini convergente

Când două plăci se ciocnesc, o parte din marginile lor se distruge. Rezultatul acestor distrugeri depinde de tipul de cruste de la marginea plăcilor care se ciocnesc. Astfel: - daca se ciocnește o placă oceanică de una continentală, cea oceanică, fiind mai subțire și mai densă va fi forțată să intre sub cea continentală care este mai ușoară și mai groasă. Aici apare fenomenul de subducție . Crăpătura scoarței pe unde placa pătrunde în manta se numește fosă. -când se ciocnesc 2 plăci oceanice, de asemenea una poate fi împinsă sub cealaltă. -când se ciocnesc două plăci continentale, se creează arii de munți pentru că marginile care se ciocnesc se vor încreți, se vor compresa și vor fi împinse la suprafață. Acesta este procesul formării munților prin încrețire (ex.: Himalaya). Zona în care două plăci se ciocnesc se numește zonă de convergență.

• 3.Când plăcile tectonice trec unele pe lângă altele ele vor aluneca, se vor lipi, se vor freca una de alta ducând la apariția unei presiuni care va face ca plăcile să se zdruncine, să se smucească formând cutremure.

LA CHIMIE

                   FIERUL(FE2+,FE3+)    

  Provine din roci ce au conținut bogat în fier.În apa stimulează dezvoltarea bacteriilor.

    Se întîlnește în apă în stare ionica bivalentă Fe++si trivalentă Fe+++.Fierul Bivalent există in apă numai în prezența Bioxidului de carbon și în absența oxigenului dizolvat.În prezența oxigenului dizolvat FE++ se oxidează si trece în Fe+++.În instalații precipită și se depune împreună cu unele săruri formînd cruste de culoare roșiatică sau brună. Fierul - Se găsește în special în apele subterane, sub formă diferiților compuși, mai frecvent bicarbonat feros. În contact cu aerul, compușii feroși devin ferici, punându-se în evidență hidroxidul feric. Apa care conține fier în cantități mari este opalescentă, cu gust acru, pătează rufele, nu poate fi întrebuințată în anumite ramuri industriale și nu poate fi declarată apă potabilă. Prezent în concentrații mai mari stimulează apariția unor bacterii. Fierul Organic este o combinație de vegetație descompusă și fier. Materiile organice reprezintă cauza culorii roșiatice a apei deoarece anumite microorganisme se hrănesc cu Fier. Aceste microorganisme oxidează acest compus și produc o masa gelatinoasă . Aceste depuneri gelatinoase sunt foarte periculoase pentru buna functionare a tuturor instalațiilor, aparaturilor si echipamnetelor ce folosesc apă ca agent tehnologic.
     În cantități excesive este toxic pentru organismul uman. Consumul de apă ce conține o cantitate prea mare de fier poate leza celulele din tractul gastro-intestinal și poate intra în sînge, unde poate distruge celulele care altfel ar restricționa la întîlnirea acestuia. Ajuns în sînge, fierul în exces  afectează celulele din inimă și ficat.

Biologie

ARACHNIDA

     Arahnidele (lat. Arachnida) sunt artropode chelicerate. Se cunosc în jur de 100 000 specii de arahnide care trăiesc pe uscat, în sol, în apă, parazitează plante, animale și oameni. Cei mai cunoscuți reprezentanți ai clasei sunt: păianjenii, scorpionii, opilionii și căpușele.

  Arahnidele se deosebesc de insecte, totuși, uneori păianjenii, căpușele, scorpionii sunt numiți de nespecialiști insecte.

Caracter	Arahnide	Insecte
Tagmatizare	2 regiuni: prosomă (cefalotorace) și opistosomă (abdomen)	3 regiuni: cap, torace, abdomen
pedipalpii și chelicerele	prezenți	absenți
Mandibule și maxile	absente	prezente
Numărul picioarelor	4 perechi	3 perechi
Aripi	absente	prezente

     Morfologie externă

Cum s-a menționat, corpul arahnidelor este constituit din 2 părți: prosomă și opistosomă.

Prosoma este regiunea anterioară a corpului și poartă ochii, orificiul bucal, câte o pereche de chelicere și pedipalpi și 4 perechi de membre locomotoare. La majoritatea arahnidelor prosoma nu este segmentată, doar la solifuge, schizomide și palpigraziultimele două segmente prosomale sunt libere.

Opistosoma este formată din 12 segmente. La scorpioni opistosoma este divizată în mesosomă și metasomă și se termină cu telson. Segmentele opistosomei acarienilor sunt contopite.

Corpul arahnidelor este acoperit cu o cuticulă noasă. Cuticula apără animalul de dușmani și previne deshidratarea, de aceea arahnidele pot supraviețui în zonele aride. Duritatea cuticulei este oferită de proteinec rustate cu chiintă cuticulă sunt atașați mușchii.

Atonomie

Sistemul nervos este constituit din creier, masă ganglionară și lanțul nervos ventral. Creierul este format din 2 regiuni: protocerebron - situat anterior - care inervează ochii și tritocerebron - situat posterior - care inervează chelicerele. În prosoma arahnidelor este prezentă și o masă ganglionară subesofagiană care inervează pedipalpii și picioarele. Lanțul nervos ventral, constituit din 7 ganglioni, cel mai bine este prezentat la scorpioni. La păianjeni lanțul nervos este contopit cu ganglionul din prosomă. La opilioni și acarieni sistemul nervos este concentrat în întregime în jurul esofagului, formând un inel circumesofagian.

Organele de simț.Cel mai dezvoltat și important simț al arahnidelor este cel tactil. Corpul lor - mai ales pedipalpii și picioarele - este acoperit cu perișori senzitivi numiți trihobotrii. Organele oflactive sunt reprezentate de organele filiforme - orificii în cuticulă de 50 - 160 mcm, la capătul cărora se află celule senzitive. Organele liriforme sunt răspândite pe toată suprafața corpului. Vederea este asigurată de ochi simpli (oceli), în număr de 2 - 12, situați dorsal pe prosomă. Păianjenii au ochii dispuși în formă de 2 arcuri câte 4, iar scorpionii au o pereche situată median și 2 - 5 perechi - lateral.

 Aparatul circulator este de tip deschis. De le inima tubulară, aflată îm opistosomă, pleacă aortele anterioară și posterioară și vasele laterale, care se ramifică în arterii. La păianjenii aorta posterioară lipsește. Hemolimfa (sângele) ca pigment respirator conține hemocianină, în componența căreia intră cupru.

Respirația se realizează prin plămâni (saci pulmonari) și trahei. Sacii pulmonari reprezintă o invaginare în cuticulă, pereții lor formează lamele pulmonare în care și are loc schimbul de gaze. Traheile sunt tuburi ramificate prin tot corpul. Se întâlnesc arahnide numai cu plămâni (scorpioni) sau numai cu trahei (opilioni), sau cu ambele sisteme (păianjeni superiori). Atât traheile, cât și plămânii se deschid în exterior prin stigme. La unii acarieni respirația are loc prin tegument.

Aparatul digestiv. Arahnidele sunt animale carnivore. Digestia începe extrabucal, în corpul victemei sunt introduse enzime ce descompun proteinele. Apoi, hrana lichifiată este aspirată cu ajutorul mușchilor puternici, care înconjoară tubul digestiv. Tubul digestiv este format din: orificiul bucal, esofagul musculos, stomac, intestin mediu și posterior, și anus. În intestin se deschid canalele hepotopancreasului. Hepatopancreasul este o glandă digestivă care excretă fermenți ce continuă digerarea, totodată, al absoarbe substanțele nutritive. Intestinul mediu mai formează invaginări, numite diverticuli intestinali. În diverticule are loc depozitarea hranei, prin aceasta se explică faptul de ce arahnidele rezistă mult timp fără hrană.

Excreția este îndeplinită de tuburile lui Malpighi , ce se deschid în intestin, și de glandele coxale, aflate în prosomă. Produsele de excreție ale arahnidelor sunt cristalele deguanina. La unele arahnide guanina este utilizată în anumite scopuri. Păianjenii, de exemplu, depozitează guanina în celule speciale - guanocite. Guanina este un pigment care le oferă culoarea albă.

Glandele veninoase - produc venin, cu ajutorul căruia prada este paralizată sau ucisă (scorpioni, păianjeni);

Glandele sericigene - produc mătase utilizată la construcția pânzei, coconilor (păianjeni, pseudoscorpioni).

      Reproducerea

Arahnidele sunt animale unisexuate. Glandele sexuale sunt, de obicei pare, la unele ordine ele parțiala se contopesc. De la gonade pornesc 2 oviducte sau spermiducte, în dependență de sex, care se deschid în orificiul genital.

Fecundația este internă. La scorpioni, pseudoscorpioni acuplarea este însoțită de lăsarea spermatoforului. După fixarea lui pe substrat, masculul dirijează femela cu ajutorul pedipalpilor, astfel încât spermatoforul să nimerească în orificiul femel. Masculii păianjenilor folosesc pedipalpii pentru a transfera sperma. Majoritatea arahnidelor sunt ovipare, însă scorpionii sunt

vivipari.

.

    Actori Basarabeni

Actorul dramatic	Opera dramatică: specia	Regizorul	Nume de actori	Teatrul care a montat spectacolul
Loiko Zobar, Sama Micliu	Șatra, Poienile roşii	Emil Loteanu	Grigore Grigoriu	Teatrul Popular din Căușeni Teatrul Național din Bălți
Chirița, Prisanda	Conul Leonida în față cu reacțiunea	Tudor Tătaru	Constantin Constantinov	Teatrul Național Mihai Eminescu
Ștefan Barbă, Tatăl lui Toma Alistar	Durata zilei, Lăutarii	Emil Loteanu	Victor Ciutac	Teatrului Naţional „Vasile Alecsandri”, Moldova-film